trifoi cu patru foi de rod

Sentimentul de inima grea trebuie ca a incercat pe fiecare, intr-un fel sau altul…..
Inima atarna si cand e goala ( cum o fi asta in sensul brut, pentru fizica?) si cand e prea plina, de da pe din afara si nu are unde sa se reverse..
Inima are un sentiment al utilitatii gratuite, un Dumnezeu al rostului, ca florile, ca pietrele...... Se invioreaza cand da si darul ii este primit...se umple de un bine, tremura, palpita si se simte usoara , zboara...se recreeaza, se autoinsemineaza.
Nu poate da pe din afara asa...sa inunde nimicul nimicului si sa nu rodeasca rod sfant, din rodul sau...
In inima cresc numai esente...seminte fertile...gestante...cum sa arunci, cum sa irosesti asa, de dragul risipei? din erori apar mutatii....
Ar insemna sa nasti iar religii, sa definesti pacatul....mirajul celor 3 in D......
Inima golita atarna ca un uter epuizat......urla dupa embrion...dupa nastere.....
Inima nu are echilibru....echilibrul ei e ritmul...
Pamantul, daca nu s-ar roti, ar cadea si s-ar sparge ,.s-ar turti ,s-ar desumfla... fasait.....Pamantul e o inima!
Creierul e in balanta, are emisfere si magistrale de legatura si echilibru..Creeaza linisti spontane din iluzii si minciuni de rod...Nimic nu pare inutil, nici macar risipirea.......pacatul are antidot si vinovati cu solzi....iarba artificiala nu cununa gandaci.....
Inima are ritm...mare..,mai mare..accelelrat...lent....Fara ritm, inima nu mai e inima...e piatra.
Acceleratia ajuta nasterea..E ca un incubator...
frica si sarbatoarea, intrerupatoare pentru vibratii.......mereu ajung in acesti poli......
Pamantul are doi poli..creierul are doi poli..numai inima are 4 sau patru...
Vorbeam undeva ca iubirea trebuie ridicata la patrat ca sa ramana constanta, la fel ca lumina..O fi magia incifrata a dimensiunii a 4/a?
Pot umple si reumple si darui X4?
Unde sa nasc? In iarba ....gandacul de pe deget.....
Trifoi cu patru foi pe rana rodului

Scrisoare constanta la patrat

Scrisoare catre primul Iepuraş de pluş cu marsupiu pentru bileţele de dragoste primara.


Bitu,
Te pot iubi ca atunci când vedeam în tine un Zeu şi ca atunci când am vazut în tine un prost.

Omul e un Zeu şi un Prost în acelaşi timp.
Şi eu sunt Zeu...Si eu sunt un simplu om, prost. Asta nu îmi schimba fericirea şi iubirea.
Am înţeles subit ca Iubirea e singura constanta pe lumea asta...la fel ca lumina şi daca vrei sa “stai” odata cu ea....sa rezolvi relativitatea lui Enstein trebuie sa o ridici la patrat!
Zeii se iubesc, sunt însaşi îubirea! Oamenii Urasc.....sunt Proşti....aleg asta.....
Daca tu eşti ZEU şi eu sunt adesea proasta ca nu te mai recunosc. Daca nu eşti ZEU eşti prost ca te dai ceea ce nu eşti!
Zeii IUBESC!
Proştii URASC!

Când îmi vei vorbi despre iubire cu limbajul iubirii voi înţelege. E singurul libaj pe care îl mai înţeleg.
Când vorbesc în limbajul de dincolo de iubire, eu sunt PROASTĂ ca nu înţeleg ca nu aşa ma poţi înţelege în esenţa.

Înţelegi ceva?
Nu din acest bileţel pus noaptea la 3 în pantof…deşi nu e Moş Nicolae…, din Viaţa, din Iubire, din TINE?
Asta e un mesaj pentru un iepuraş de care am uitat de mult...pastreaza-l, numeroteaza-l....
Ţi-am spus ca numai proştii uita frumuseţea, nimicurile esenţiale, simplitatea?
Numai Dumnezeii, Zeii....îşi pot aduce aminte esenţele chiar daca au fost proşti şi le-au uitat o clipa.
Dumnezeii pot sa îşi aminteasca şi sa renasca frumosul......e dansul în spirala...în ADN....împrejur.
Mi-am amintit ca eşti cel mai frumos vis al meu din mine.
Poate ca eşti Dumnezeu?
Tu ce îţi aminteşti ca eşti?
Pune raspunsul in iepuras...