TES MIERE

razboaiele din mine se dau de-a dura
ma rasfir ....
mi se da branci!
de-a berbeleaca peste valea formelor
labirintic coboras in neant
prapastie ,
poale in valuri
apa statuta, cascada de dor,
la izvorul singurataii adap doar spaimele si clipele
pe mine ma las chircita in asteptarea norocului sadit candva de ursitoarea trista.

inchid ochii stransi in intuneric
lumina sa iasa din doua neguri

astept prabusirea.

atunci voi stii ce a mai ramas din mine!

pentru cine va rasari norocul furat!

desi regina
construiesc faguri

Scot mierea din primul pacatul

-N FIERE CUNUNATA

Sunt ca o apa prinsa de carcei,
Vartejuri,
Fara pietre aruncate...
Lumini de licurici imi stau cercei
Adusi pe buza-ti de dorinti stricate.

Sunt ca o apa prinsa de carcei
ce se ineaca in deserturi , toata

Sunt si nu sunt ...de piatra atarnata
La malul firii -n fiere
cununata.

partaj

Daca te-as imparti cu intregul
ai iesi un minus adanc, dar clar
Ai insemna un rest vag
Ai insemna ceva.

Daca te impart cu o jumastate
Te pot aduce in cate o noapte
sa afli despre adunate
Despre urme si umbre
Despre neluate


Daca te/mpart cu mine
pot spune ca ai putea sa fii intreg
Ai putea sa te aduni de prin spatii inchise
Din limite si abrevieri
Spre lumi interzise pana spre ieri

Dar de te-mpaart cu nimicul
Din tine
Din tina
O vina ma imbraca in vina
Venina de lipsa cuprinderii....
ma impart la mine mereu
cu rest intre spatii si timp
ma schimb
Si nu-mi mai ajung.
Sa te-ating.

Muscata Gura de Rai

Acum
mai nemuritoare decat eternitatea
la ceasul mortii iubirii acesteia
indraznesc sa ma lepad de primul cuvant
Indraznesc sa daram zidul carnii
Indraznesc sa mai fiu in aceasta lacrima
ce va unge rana clipei.
Indraznesc sa mor iar.
Sa nu ma chemi inapoi.
In viata ta..eternitatea e marginita de spaime flamande.
am marul lui adam in gat de cand ti-am incolacit nenasterea.
Gura de rai a devenit venina.
Sarut otravitor de prea mult dor.

Nasterean-n fiere

Nu trebuie sa intelegi nimic.

Nimicul viu este si arde.

Femeia cu plete de soapte nu vrea sa insemne,
intre viata si noapte .

Vrea libertate in piele..herghelii de pacate
Strunite de mana infipta
In tremur.

Femeia da din dor pe gustate...

Buze siroinde de gust dulce-acrisor
...muscatura de vraja....cutremur si fior..

Nu trebuie sa intelegi..
plansul e chicot si rasul chemare...

Femeia fecioara impleteste taine-n zare,
goala...
cai de lapte si stele in umbra inimii
si rod de avant in pantecul firii,
devenirii, nuntirii...

Ce sa-ntelegi...ca trece spre parere?

Femeia amintire naste fiere.

Blestamul EVEI

Sarpe, sarpe,
rupt din coasta
Cu haina de vina aleasa
ce se schimba de cu seara
din fecioara in fecioara
te blestem asa din plin
sa te-ncolacesti cu jale si dorinta de senin
Si de-a fragedei dorinte plina-ti gura de venin,
sa te musti pana-n finta...
Sa scapi raiul din destin

Inima cu salba

Ridurile inimii mele se falesc
Parca isi arata scofala

Daca mai bat e semn ca sunt ca marea
Ca valul...ma duc si revin
Respir intre riduri ...ma-nalt si ma-nclin

Intinderea inimii nu are rost
legile sunt asezate pe sarma
Un gand le infige cu clesti ...
capul in jos..cauta stele in tina ,seminte in zbor
amintirea din urma.

Inima sta pe pridvor si toarce ...incalcit fuior....
Amestecate itele, noduri si noade
Leaga de ea amprente..bocanci de soldati... de falsi` zburatori de iscoade
Pe la capete sfoara o roade


Inima are riduri

Inca asteapta vaslasi in izvoarele ce au deja albii...
haiduci
Scanteile-n suflet aprind focuri vii
Prapad intre paduri , ape si ceruri pustii
Bocanesc cerbii ... inima salta ..
Pune-i tu, inimi scijelite o salba!