Manifest

Ochii mei scriu.
Citeste şi arzi!

OCHII

am atatea libertati,
cati ochi,
de lant.

EVA

esti iluzia mea de putere
tu, cos cu mere

ULISE

Inima mea e un război
ţese/rupe.

Surghiun

exilată pe muntele inimii,
căutam adevăruri
în floarea de colţ

Râd

Frunzele râd.
Căderea lor e spre o altă primăvară

Fata din Glastra

Toata ,deodata
obsedata de intrecerea timpului prin mers invers,
samanta fara sens,
ma asez pe pavele de vers.
nu cunosc despre povesti decat inceputuri cu "a fost"..nu si cu "n-a fost"
si daca n-a fost, de ce sa nu fie?
cine spune ca trebuie sa apara doar ce se stie?
de ce sa nu se impleteasca din senin ,din preaplin,peste destin,
un accident cu altul si sa ma nasca.
vreau sa fiu albasta!

Cu paiul

De-as stii ca singele meu mai e viata mi-as infige in inima paie colorate.As pune si gheata si prafuri bizare. E noua moda in cluburile cu bare. Koctail non stop dupa potop.Bea. Nu lasa urme.Nu duce la nebunie.Nu te face sa iei foc la soare. Nu are nici un efect. E direct din inima, dar nu doare. Alunga plictisul si realitatea. In rest nimic, un gust putin cu sare. Miere nu se fabrica in inima, e doar alta poveste. Poate un centimetru in rest …,hai noroc!Ti-amintesti cand dadeam in ghioc? Trifoii cu 4 foi ne strigau pe nume, taiam inele in parcuri cu pile de medicamente ca sa ne incapa pe degete virgine, scriam pe haine si spuneam ca in sangele nostru a luat viata o singura inima. Bea. Nu tine de sete, nu tine de viata. Nu tine de tine.S-au terminat paiele, adu-mi macar o umbreluta chinezeasca si neaparat un pahar, o ceasca sau un dop. Traim la negru, timpul ne rasfata! Bea viata cu gheata!Se face ca ploua o alta dimineata…

Inima mea e o balta infectă, dar vie

Suflet file,
curăţat şi spălat,
prins în bold colorat.

Există un of de pitit

şi unul de proptit.

Nu ţin volume …le am în mine pe toate.

Învelesc luna în primul text trist.
Nu mă pot întoarce in ieri.
Mă încruntă neputinţele clare.
Nu pot face faţă unor sentimente fără tipare.
Un singur bărbat mă seacă, mă bea gratis,prelins.
Nu pot muri indeajuns .
Sunt o formă de viaţă definita bizar.
Mi se deschide un alt calendar.
În timpul cui mai trăiesc cei din mine?
Ratătcită ma umblu spre dar.
În zadar
Mă înec de beţie.
Inima mea e o baltă Infectă, dar vie!

Nu a deschis rasaritul

Da-ti drumul la inima,
imi zise,
razi si plangi,
batjocoreste-ti norocul,
ia zaruri masluite si fura lumina,
piei pentru o vreme pe muntele Venus
plina de freamat,
plina de negatie,
da drumul aromelor de vin negru din vene ,
soarbe-te singura in linistea serii flamande,
vinde-te murmurand slove pagane,
hai,
mangaie tainice-nntebari
cauta-ti nasterea iederii
misterul chemarii albastre si uita-l .

Nu a deschis rasaritul !

Deflorlorare

Cine o sa-mi cunoasca numele
cand s-a intins pe podele?
Au trecut armate,
l-au luat pe picioare,
l-au inecat in marea absentelor tale.

Nisip a ramas pe marginea clepsidrei.

Piramidele s-au inchis in scoici.

Cine sa-mi recunoasca ecoul zbaterilor din geana?
Tipatul mimat al misterului?
Dorul trecutului din izvor?
Am plecat sa mor odata cu tine, departe,
spre primele hotare innodate.
Cine sa ma astearna cand nu mai am glas dus?
Cand talpile s-au impotmolit in apus?
Cand primaverile au adormit indoite?
Omule, pierdut prin mine insami, data tie,
Cand te-ai dus,

ai luat cu tine vestea primei deflorari?

Beau viaţă cu gheaţă

Prima şi ultima poveste contează.
Pe cine să cred, dimineaţa sau întâmplarea?
În clepsidră nu încape un cer.
Ninge viu peste târziu.
Am o umbră frumoasă în visul tău trecut?

Fii uşoară!
Fii uşoară!
Mă îndemnă cel-ce- mi-arată zborul în gol
Şi râde.
Sunt jar şi mă stropesc cu vin
Roşu-negru,
Peste roşu –venin.
A început să ningă în clepsidră...
Vicii cu urme,
Amănuntele tale cu farmece.
Ma sufoc!
deposedata
deodata

Beau viaţă cu gheaţă !

Prea plină de viaţă să mai pot fi

azi, mîine, ieri...iar
De ce a trebuit sa pleci tu si nu eu?
Fructul nu se vede în floare
Trecutul începe dincolo de anotimpuri.
Ai venit ca o furtuna, din prea senin ,
M-ai învăţat să apun şi să răsar din tine.
M-ai întredeschis spre lume...ieri
Azi
încep lacrimile
Nevenirile tale-mi sunt blesteme
Orele trec dezbrăcate de dor.
Iar
Am la mine mereu o jumatate de vină mereu curioasă,mereu obraznică...
Ieri
O vreme am băut doar tăceri seci
Azi
Ţipătul trece din vine în vene
,singurătatea păcatului rupt cerne,
Odată cu mine se-ntinde un gând pus pe ducă.
Mâine
Zac împărţită între carne şi vise
prea plină de viaţă să mai pot fi!