Complexul Dracula

O sa ajung sa ma urasc….! Neputinta idealului bagat acolo undeva din te miri ce karme neimplinite...macina mai rau decat nimicul si rugina.
Toata manualele de dezvoltare personala, de psihologie si de tratare a angoaselor recomanda, impun, decreteaza iubirea de sine. Iubeste/te , accepta/te , fa din tine un zeu si vei atrage zei.....
Si toti ne inscriem la Sali de fitnes la piscine, mancam cu spaima caloriilor in gat, ne fircheluim, boim, nu vorbim cu gura plina, nu dam vanturi decat intrerupte si bine dozate, nu radem zgomotos si facem dus nu din necesitate ci din stil.
Asa ne iubim, cica! Asa ne punem in evidenta! Devenim preocupati de te miri ce si ne facem agendele pline. Asa ne iubim. Citim ce trebuie. Ne intalnim cu cine trebuie, ne incadram in tiparele alese. Si ne iubim.
Si daca eu ma iubesc cu drag, daca ma mangai si imi zambesc sincer, daca ma uit la corpul meu mereu cu uimire , mirare si recunostinta si il vad templu si vreau sa il duc aproape de perfectiune pentru el insusi...ca sa fie si sa ramana sanatos....daca ma sarut in locurile unde ma lovesc, daca ajung fizic in acele locuri si daca ma bucur de mine in ploaie sau in soare sau in apa\marii...daca ma las iubita atat pe din afara cat si pe dinauntru si ma deschid spre noutate si imbogatire..daca am religiozitate in sex, in mancare in respiratie, in mers....si cat mai in orice.....daca citesc numai ce ma atrage pentru mine, uitand din start autorii,si citesc din pasiune, uitand de timp si de lume fara ca sa memorez subiecte de discutie... daca imi cultiv mintea spontan ....si daca iubesc naiv si cu toata fiinta.....asta inseamna ca nu ma iubesc cu adevarat? Se pare ca nu.Ca daca m/as iubi as atrage un om capabil sa iubeasca. Dar eu atrag numai oameni care iubesc ce primesc si cat de mult primesc de la mine si apoi ma exploateaza cand resursele lor seaca si cand astept si eu un ceva cat de mic in schimb.... Sa ma iubesc in continu si sa sufar dupa aceea desi sunt constienta ca nu merita, desi imi vad propriile greseli in alegerea neinteleapta....Inima mea nu e inteleapta, nu poate. Cum sa ii pun inimii mele minte? Poate trecand prin ura voi atrage opusul...oameni capabili de iubire...
Sa ma accept minunea care e predestinata inevitabil tristetii? Iubirii pasagere?
as vrea sa imi invat inima cu junmatati de masura. Si ma urasc ca mi/e greu pentru ca nu stiu sa vreau decat tot ,desi mintea ma trage de maneca si imi spune ca nu exista asa ceva decat in minti si inimi bolnave. Sunt bolnava?
Pot sa imi setez inima, la fel ca si creierul, pe sertare? 10 % o iubire de vis, 15 % iubirea furata, 12 iubirea posibila, 15 iubirea cuminte, 10 cea casnica...si asa mai departe.....
Cine se poate descurca in procente? Eu sunt om de litere.....eu m/am trezit in mine insami de mica cu dor de zei, de sfintenie, de unicitate, de iubire cum n/a fost si nu e....si nu din exacerbare de ego...ci din nevoie ancestrala.....
Si culmea e ca nu caut sufletul pereche. De mult nu mai caut asa ceva.....Dar ma obsedeaza un alt intreg.Obsesia insa are la radacina frustrarea.... ? Iar daca sunt intreg nu mai am nevoie de nimeni si de nimic.se presupune ca am transces nevoia.... Am o inima prea mare si prea slaba…asa e…e bolnava inima mea…..Ce sa iubesc mai intai…marimea inimii mele sau slabiciunea ei ?, Aici e marea DRAMA! Si mai intuiesc si o anumita doza de mandrie a victimei, umilinta din inima mea slaba...
Nu pot fi altfel decat sunt, isi zice inima, nascuta sensibila, hranibila numai cu emotii si sentimente.....ar trebui sa fiu inteleasa.....e in logica liniara... Daca ma vrei vie trebuie sa imi dai acest combustibil. Daca nu ai nevoie de nimeni inseamna ca nu ai nevoie nici de mine...ca emotii fara interactiune nu exista...emotia vine chiar din acest contact....
Deci ?
Si cum sa raspund unei inim mari, prea mari..si sensibile, prea sensibile...ca nu am scheme inimale......ca exista numai mentale...si ca eu sunt si una si alta si toate la un loc...si ca atunci cand chiar nu am cuvinte in inima plang.Dar in acelasi timp stiu ca plansul limpezeste doar ochii nu si inima....Cum sa urasc ca sa pot sa sterg setea asta de sentimente de dat si dorul de luat? Ca e asa mare inima mea de mi/e teama ca din clipa in clipa va exploda.....si e asa de sensibila ca poate isi taie singura venele si curge din ea insasi pana ..

Pana?
Ramane goala...
Dar acum nu e goala? Mare,plina dar goala.
Trebuie sa Gasesc o denumire aceste boli: Complexul Dracula.
Cred ca doar cu un vampir m/as putea iubi la nemurire!
Poate oferi orgasm in inima?

La Vanda in iatac...lucrurile au stat pe varf de buze

Impresii la cald sau la rece. In casa Poetescu e mereu bine. Si chiar mai mult decat atat, in viata e mereu bine chiar si atunci cand e rau. Asta pentru cine poate sa vada dincolo de rau si cine stie ca nimic nu e definitiv si inchis. Asa ca la Vanda in iatac...lucrurile au stat pe varf de buze.....Numai ca nu am ars nici eu, nici ea, nici cei de fata. Vremea, luna plina, energiile negative din mine cu care am venit, desi eu nu imi doream asta...da pe care le/am raspandit ca un parfum exotic.....oamenii slabi provocati de puterea fiintei mele SOCIALE care au venit porniti , sub masca anonimatului, sa strice....analfabeti razboinici...toate astea au in jurul meu rezonanta straina
.Nu o sa ii inteleg niciodata pe cei care au vocatia demolarii.
Mai ales a stricatului gratuit. O fi existand arta pentru arta si in gratuitate , dar eu nu o pricep. Unii au venit sa strice ..Sa strice ,ce? Pe scena cotidiana talentul meu de a starni si de a iesi mereu deasupra mi se dovedeste iar imbatabil. E`clar ca daca esti puternic ai dusmani.Iar ei nu inteleg ca puterea mea nu vine din resurse nebanuite ci pur si simplu din AUTENTICITATE si LIBERTATE interioara., ceea ce le doresc si lor! E ca o lege a firii. Dar dusmanii sunt fara voia lor , oglinda. Iti oglindesc ceea ce vor ei insisi mai putin, adica succesele. Si cu cat sunt mai inversunati ,cu atat energia lor negativa are efect invers...si tu stralucesti. Ca daca cineva nu te place...ceea ce e perfect normal , trecerea la altcineva, altceva... spre alte preocupari e pasul firesc, urmator. Dar daca acestia isi fac program dupa tine, isi pun ceasul, isi noteaza in carnetele...face strategii si urzesc planuri ca sa te atinga, sa te denigreze, sa iti strice clipele, zilele, realizarile...si insista...si asteapta replici ca sa arunce alte replici pregatite din timp.....atunci e clar ca puterea ta asupra vietii lor e deja confimrata`E .proportionala cu veninul....
Asa ca..merci fain,...energia negativa in doze externe e bine venita, te caleste, te tine in carti.....Dar asta numai si numai vorbind de egoul social. Fara de care social nu existi si nu ai nici o sansa de realizare profesionala sau de grup. SUBLINIEZ Egoul social, adica unicul care mai exista pentru mine.si care se activeaza ca un comutator in relatiile sociale....pe scena vietii.
Pentru ca in fiinta mea profunda,in viata profunda care este altceva decat cumulul care imi defineste personalitatea...acolo nimeni si nimic nu ma mai poate atinge. Acolo oglinzile nu au ce reflecta...iar lumina e si alba si neagra. Acolo sunt NIMENI si TOT asa ca ....
Si poezia si scrisul meu vin de acolo.....
Mai cad din echilibrul asta din rani de iubire...dar asta e o poveste fara sfarsit.....la care viata fara nume trebuie sa imi dea o lectie.
Pana atunci, eu tot scriu si scriu atat de bine cat mi se deschid lumile adanci ...si tot atat de mult si tot atat de intens....eu tot om frumos sunt si intreg....si tot radiez si atrag bunatate, pozitivism, incredere, spiritualitate. Si tot intreaga ma gasesc in dimineata asta....cu gust de ploaie pe buzele mele arse de soarele noptii.

Casa Poetcu din nou gazda pentru Cora Sand Haideti cu mine pe www.radiolynx.ro de la 22 la 24

Vanda e o vrajitoare buna. Numai ea stie cum face si cum ademeneste lumea, dar m/a momit in casa ei cu gust de cozonaci calzi si oameni tineri si vii.
Vom citi ce a mai scris Cora Sand. O sa vreau sa o las pe gazda mai mult....De la altcineva parca suna altfel versurile...parca apar alte sensuri....alte sugestii...O fi de la spatiile dintre cuvinte si de la respiratia celuilalt despre care eu scriam undeva ca este unica? oare lasa amprenta?.. Oare se schimba ceva de la ritmul inimii celuilalt?
Ideea e ca sunt la fel de spontana ca in viata si nu pot sa imi pregatesc "lectiile" Lenesa ca orice copil talentat, ma bazez iar si iara pe improvizatie. De data asta sper sa nu ma mai impresioneze ceva pana la lacrimi...Sau, de ce nu?
Chiar nu conteaza daca dau bine sau nu pe sticla monitorului. In Casa Poetescu nu poti sa nu fii frumos.....pentru ca toti cei care te privesc au toata frumusetea lumii in ochii lor.Si cei mai multi...te privesc cu partea lor deschisa de suflet....
Mi/e dor de energia vibranda a celor sensibili. O sa daruiesc pana o sa raman goala de primavara si o sa ma incarc de atata dor de viata cat incape in muguri.... Adica, o sa fie EU. Multumesc iar vietii ca imi e. Si voua, si voua, ca ma sunteti uneori....