Scriu si traiesc PoeVie!

miercuri, 28 iulie 2010

MIE-MI

Singura…pe un drum netrasat
Cu Dumnezeu in mine si la picioarele liniei de start
Cu ochiii intr-o intoarcere continua peste umarul inimii….
.desculta de viata asta
Imvelita in spaime si miez
necoapta
Asezata pe coatele gandului in soapta
Fara avant in aripi, fara pietre ,adulter
Cu un cuvat ramas fara uter
Fara parfum in florile dorului
Cu un strain chip, stingher

Chircita pe covorul fermecat al cerului
Mut.
Eu…fara eu
Da-mi semen si indemn.
Mie-mi.

marți, 22 iunie 2010

FRUMOASA ADORMITA

Fecioara ma stiu
fecioara in fiara
infierata in viu
cu cer de pustiu imbracata

Scrijelesc luna din mai spre cuptor
Las amprente in fiecare rid din violete
Mor in inele de nuci
Lacrimi dulci storc cerului sa ma tin curata
Lacrimi verzi dau marii sa ma culeaga-
mpacata

Nuferi in apa sarata
in marea din mine...

Despicata de atatea nelamuriri cu fire
Imbibata cu toate pacatele neimplinite
Cu inima in palma cu dorul in copitele inorogului timp
ratacind
Ajung sa nu mai am gene rebele

Fiecare atingere a luminii, nuiele pe ganduri
Intretaiate energii in randuri

In duminica dezlegarii de ispite
Flacari in frunze toate inimile frumoasei adormite

miercuri, 16 iunie 2010

3 Doamne si toti 3!

3 copiii nenascuti ma stiga cu numele lor neavute
Ma intreaba despre impartirea la doi
Si despre nevoile lor de lumina,
despre nevoile noastre de lumina
despre nevoile luminii de lumina

In lumina nu am gasit drumul spre ei
In uitare nu am gasit numele lor
In lume nu am gasit cei trei copii
In noi nu avem lumea de lumina
Nu ne mai nastem din tina.

3 copiii
Ca trei lacrimi impartite la doi
in atata gol de lumina
in atata impartire
in atatat despartire

Toatele fara de mine in mine ,
Adanc in adanc despetita in 3, de doua ori.
Fara nume.
Neavuta.
Strigata in scris.
De toti 3
3 Doamne si toti 3!

luni, 14 iunie 2010

INVITATIE EVENIMENT, cadouri din partea autorului

http://www.bocancul-literar.ro/Forms/CreatieLiterara/DetaliiCreatie.aspx?id=22232

Va astept cu emotie si tare drag

luni, 31 mai 2010

CODUL FEMA - proiect nou.....

Dezamagirea relationala este o boala a umanitatii!

Nu avem cum sa nu fim dezamagiti in relatie decat neintrand in asa ceva.

Dar e aproape imposibil sa nu o faci, e inuman! Cum sa nu te lasi dus de valul furnicaturilor in stomac, de incretiturile pielii, de poftele dureros de carnale si atat de ametiotare. Cum sa nu simti ca zbori si ca in sfarsit esti apreciat la adevarata valoare…ca pentru cineva ai devenit universul si ca tu poti sa infloresti. Te arunci, te lasi ..te daruiesti si……….si……apoi realizezi ca nu e chiar asa…Tu …te schimbi, el se schimba…fiecare are un gol undeva in el…unul in creier..altul in inima…..


M-am apucat sa citesc nenumarate carti despre femei si barbati, despre cum sa fii fericit in cuplu, despre cum sa iti tratezi sotia sau sa iti mentii sotul, despre originea noastra barbat si femeie, total diferita, unul de pe Marte si celalat de pe Venus,despre atitudine de invins sau invingator , despre a fi bun sau rau , fals sau manipulator, despre femei si barbati ALFA si despre strategii de seductie si coduri AVEN. O multime de carti…logice, variate,emotionale, interesante, comerciale, riguroase.

Dar evident ca viata nu se traieste in carti si nu se rezuma la teorie. Asa ca…am decis sa ies in strada…..sa MA CUNOSC si SA CUNOSC , pe teren , tot ceea ce tine de tipologie, atractie , legatura, comportament, dorinta,respingere , experimentand si consemnand.

Sunt cunoscuta ca scriitoare de poezie, eseu, proza poetica, inial imi propusesem un scop “voalat” sa scriu o carte de fictiune despre un gigolo si experientele lui , tocmai pentru a invata de la acesta tehnici si metode de seductie si de psihologie feminina, metode si tehnici de atractie masculine, psihologie si abordare masculine, chiar am conversat cateva nopti on line cu unul , dar era un fel de cunoastere indirecta neverificabila ca autenticitate si nu putea fi material bun pentru un manual. Probabil ca daca voi continua ideea va iesi o carte comerciala interesanta. Am ales apoi varianta de a scrie o carte , tot fictiune , despre o femeie in floarea varstei, care decide sa se faca “Curtezana” tocmai pentru a-si testa puterea reala asupra barbatilor, invatand retete de seductie feminina si eficienta in obtinerea scopurilor.Dar una e fantezia , unde pot fi oricine …simultan si femeia si barbatul care imi da replicile si alta e realitatea.

Am decis sa joc eu roluri, rol de femeie fatala, de femeie neajutorata, de femeie copil, de femeie vampa, de intangibila, de usuratica, de prostuta, de dominatoare etc.tote aceste roluri fiind in functie de “interlocutor”, de a ma plia pe “barbatul- obiectivul” cu care intram in contact si de a-I intuit nivelul asteptarilor, tipul de personalitate, pentru a gasi reteta FEMEII PERFECTE, pe care am numit-o FEMA

Pentru ca Femeia Perfecta exista !

Ea este in mintea barbatului la fel de vie cum este si BARBATUL PERFECT in mintea oricarei Femeii.

Mi-am stabilit marjele si limitele,pentru a nu ma cobora prea mult sub valorile personale si a nu face prea multe compromisuri, am evaluat riscurile si parametrii si am decis ca merita sa experimentez , ca asa voi ajunge sa cunosc laturi si labirinturi din mine si ca, daca voi ajunge la niste concluzii , le voi impartasii celor ce nu au curajul sa se expuna direct.

Am invatat sa evit situatii limita si sa manipulez creierul masculin.


Cartea e scrisa evident din perspective FEMININA si SE ADRESEAZA FEMEILOR .

Oricum FEMEILE sunt cele mai preocupate de dezvoltare personala , sunt mai RECEPTIVE si mult, dar mult mai COMPLEXE. Dar au o problema….nu sunt constinte de complexitatea lor si amesteca lumile, lumea emotiilor cu lumea gandurilor, lumea hormonilor cu lumea emotiiloe etc.

Si nu o spun de dragul cititoarelor, ci pur si simplu din analiza.

Pot preciza ca e o carte destinata FEMEILOR PUTERNICE, desi aceasta alaturare de cuvinte este pleonastica, pentru ca am constatat pe pielea mea ca FEMEILE au toti asii in maneca… chiar si atunci cand au rochita cu bretelute, sau mai ales atunci.

marți, 9 martie 2010

PRAF ALES

Prisosuri mirabile
oamenii de piatra...

in fiecare, asteptare,
cu setea la picioare
o linie de viata , curgatoare...

mirarea-n dimineti musteste
mierea dinspre primejdie rodeste
iar zeii stau.

numai statuile vor jertfe.

se-alege praful doar de inime deserte

Nenumitul

In locul nevazut, nenascut, nefacut
Cuvantul mut se intinde serpeste
Ispiteste lumina posibila
Din vina
Viata prinde contur impletind umbre
Ochiul sub pleoapele timpului, cu subinteles se roteste
In curgere
Surad celui ales
La apus adun struguri si samburi
Dulceti pe buze dupa ziua a 7
Betii in sarutul promis.
In scris
Vrajesc tainele cu incredere.
Te nasc. Iar.
Nenumitule

miercuri, 27 ianuarie 2010

puterea palariei violet!


Bucura-te de viata, femeie frumoasa!

Daca mi-as putea trai din nou viata,
M-as fi culcat sa ma odihnesc atunci cind ma simteam rau, in loc sa pretind ca pamintul se va opri daca eu nu voi fi la serviciu pentru o zi...
As fi ars luminarea roz sculptata ca un trandafir, in loc sa o las sa se
topeasca in camara...
As fi vorbit mai putin si as fi ascultat mai mult...
As fi invitat prieteni la masa chiar daca e o pata pe covor si canapeaua
trebuie curatata.
As fi mincat pop-corn in camera "buna" si nu mi-as mai fi facut atitea griji
din cauza prafului cand cineva vroia sa aprinda focul in semineu.
Mi-as fi facut timp sa-l ascult pe bunicul povestind din tineretile lui.
N-as fi insistat niciodata sa mergem cu geamurile masinii inchise intr-o zi
frumoasa de vara, doar pentru ca parul meu a fost proaspat coafat si fixat.
As fi stat intinsa pe pajiste cu capul pe iarba.
As fi plans si ras mai putin privind televizorul si mai mult privind viata.
Dar, cel mai mult, sa am o a doua sansa la viata, as pretui fiecare moment, l-as privi cu adevarat...l-as trai...
Nu m-as mai agita atit de mult pentru lucruri meschine si marunte...

Nu va faceti griji din cauza celor care nu va simpatizeaza, sau mai mult,
n-ar trebui sa va intereseze cine ce face...
In schimb, sa pretuim prietenii pe care ii avem si oamenii care ne iubesc
Sa ne gandim la lucrurile cu care Dumnezeu ne-a binecuvantat...
Si la ceea ce facem in fiecare zi sa ne imbunatatim mintea, trupul,
sufletul, emotiile."

Cum ne privim pe noi insine la diferite varste?

"Fetita de 3 ani : Se priveste si se vede regina ..
Fetita de 8 ani : Se priveste si se vede Cenusareasa.
Adolescenta de 15 ani : Se priveste si vede Sora cea Urita (Mama, nu pot merge la scoala aratind in halul asta!!)
Tanara de 20 de ani : Se priveste si se vede"prea grasa/ prea slaba, prea inalta/ prea scunda, prea cu parul lins / prea creata"- dar decide sa iasa oricum.
Femeia de 30 de ani: : Se priveste si vede"prea grasa / prea slaba, prea
inalta / prea scunda, prea cu parul lins / prea creata"- dar decide ca nu
are timp sa se aranjeze, asa ca iese oricum.
La 40 de ani: Se priveste si vede "curata" si iese oricum.
La 50 de ani : Se priveste si vede "Sunt eu" si merge oriunde isi doreste.
La 60 de ani: Se priveste si isi reaminteste de toti oamenii care nu se mai
pot privi in oglinda. Iese si cucereste lumea.
La 70 de ani : Se priveste si vede intelepciune, rasete si abilitate, iese
si se bucura de viata.
La 80 de ani : Nu mai pierde vremea sa se priveasca. Isi pune palaria violet si iese sa se bucure de lume.

Poate ar trebui, toate, sa ne insfacam mai devreme palaria violet!

joi, 14 ianuarie 2010

ALEGERILE

Sunt oameni care de la viata lor nu vor nimic. Dar nimic absolut. Sau vor sa doarma mai mult, sa manance mai mult, sa faca sex mai mult. In rest nu vor nimic altceva. Vor o cantitate din ceva ce nu au suficient sau cat cred ca li se cuvine. De ce sa isi puna intrebari? La ce folosesc intrebarile? Ca nu le aduc in plus ore de somn sau bucati mai interesante in pat…..Dar poate tocmai acele intrebari le aduc cantitatile de care au nevoie. E posibil ca scormonind dupa niste adevaruri sa se iveasca niste solutii care sa faciliteze accesul la o sursa de hrana mai satisfacatoare sau la o zona de relaxare mai acesibila. Dar e bine in inertie pentru unii si e bine in extaz si uimire pentru altii. E bine in ritmul cunoscut sau in neritmul necunoscutului. Orice scuturare revolta p ecei statici. De ce sa le arati acestor oameni ca trece viata pe langa ei? De ce sa le spui direct sau indirect ca se rateaza, isi rateaza sansa de a se descoperi pe ei si ca minune, ca unicitate si ca ca indirect le rateaza celor din jur i sansa de a se imbogati interior din relatia cu ei? Mai bine fug, injura, comenteaza si blameaza. Cine esti tu sa vrei de la ei altceva? Cine esti tu sa le arati si alte perspective? De ce crezi tu ca tu deti adevarul vietii?
Pai nu cred. Pai nu stiu. Imi pun intrebari, caut solutii, ma minuez!
Si daca iti pui intrebari si cauti solutii nu trece pe langa tine tocmai acea viata care iti cere de mancare, care iti aminteste ca e vremea de sex?

Problema e ca oamenii nu stiu sa se aseze unde le e locul. Nici cautatorii nici cei cu linistile. Loc sub soare e pentru fiecare. Dar cei cu intrebarile uita sa caute gradina celor ce cauta iar cei cu cantitatile nu stiu sa doarma cuminti in patul celui ce doreste somnul.

Alegerile ne apartin. De ce nu ne dam raspunsuri cu privire la propriile alegeri inainte de a accepta varianta aceea de viata conflictuala?

sâmbătă, 9 ianuarie 2010

AJUTOR!!!!!!!!!!!!!!!

Dragostea exista!
Calcati-ma in picioare! Dati-ma cu capul de pereti! Taiati-mi venele!Violati-mi poeziile! Furati-mi tot tot, t, pamantul de sub picioare si cerul....impaunati-va cu inteligenta voastra,cu regulile voastre , cu credintele voastre imprumutate, radeti de naivitatea mea, de prostia mea, de fanteziile mele nelimitate, de formele si neformele mele, de lacrimile si nelacrimile din gat, dar eu cred in dragoste,respir in dragoste, ma nasc in dragoste, ma mor in dragoste!
Cred in Acea dragoste!Cred in clipa in care ma scurg si omor timpul cu mine cu tot, cred in alchimie asa cum a crezut Da Vinci. Cred in viata de dupa moate asa cum au crezut Romeo si Julieta, cred ca acolo, in lume, in lumi,dupa lumi, intre lumi, exista cineva,ceva, pentru care nu mai trebuie sa ma machez, nu mai trebuie sa imi pun masti, nu mai trebuie sa ma rusinez ca sunt geniala in unele si stangace in altele,nu mai trebuie sa exist ! Cred ca undeva in lume o umbra se poate suprapune perfect peste a mea..in acelasi dor de soare, in acelasi dor de luna plina ,de ploaie de vara si de anulare. Cred in acea dragoste dintoteauna,tanjesc dupa ea din toate vietile si pentru ea am revenit cu atat obstinatie iar si iar si iar in viata. Nu va mai pierdeti timpul cu mine! Nu ma mai folositi ca va sunt doar jumatate, nu incercati sa ma convertiti ca va sunt doar o alta umbra, nu incercati sa ma schimbati ca va sunt doar un sablon…..schimbati –va voi in intreg si lasati-ma mie! Prima umbra negratuita !
Eu nu sunt nimic altceva decat umbra singurei mele credinte .
Daca nu ar fi nu s-ar povesti…..si nu poti tanji dupa ceva ce nu exista. Asta e limita cunoasterii Amintirea. Vreau sa imi amintesc de tine, de mine …ajuta-ma!
, ajutati-va!