Scriu si traiesc PoeVie!

marți, 27 ianuarie 2009

Clepsidră la mână


Lumile noastre sunt paralele unite.

O singurătate în minus
cu un pas înaintea amintirii .

lângă trup e un ţărm pe care eşuăm repetat
tu,
atât de întins cum eşti pe cale să devii
eu,
femeia care mă scrie
în piept cu bărbatul depărtărilor.

gândurile cu nume străine
cinstesc pentru vina ta viitoare.
Bea pân' la fund curajul de- a mă şti
Nu te-arcui, săgeata sărutului se frânge.

Femeia nu mai naşte întrebări.

Mă vei dori îndepărtată, umbră

Mă recunoşti la orizont.

Port clepsidră la mână,
ne-am întâlnit pentru-a muri-mpreună.

Niciun comentariu: