A tainei inchinare

Iubesc si nu stiu ce iubesc
Ma caut si gasindu-ma ma neg
m-aplec spre ochi cu rauri tumultoase
fara vrere
ud primaverii floarea in durere

iubesc si tac..langa taceri sunt cioburi
m-asez pe palme sa-nteleg pustia
plec fruntea sa ma uite din inalturi
inghit cu nod rostirea, nemurirea

nu stiu de ce -mi mai salta trupul
cand aruncata-n timp se-ntinde nebunia

iubesc ecoul...glasul lui promite
si rad in soapta de nimicuri sfinte

doar eu imi beau cu dor prelinsa rana
sunt cea mai tainica fecioara din icoana
sunt la intrecere cu nerabdarea
sunt ..mai presus de toate
a tainei inchinarea.