De semne

M-am aşternut pe cuvintele din urmă
Ca să tac dulce- amar despre nimicul nimicului.
Nu-l mai vreau
Nu-l mai am de-mprumut
Nu mă mai înfrupt
Plec dinspre apusuri spre întelesuri greşite cu rost.
Plec pe unde timpul să fi fost

-Lumea rece şi lumea îngustă-

Plec la întâmplarea noctura, augustă
Nu mai despic aşteptările tale,
De la picioare,
Din iarba amară a cerului ,iară,
se rupe lacrima verde de mare:
înspre nuntă
sorb amestec de fiare!