Scriu si traiesc PoeVie!

marți, 10 martie 2009

Poveste cu oglinzi ciobite



Iar îmi amesteci cărările.

ninge de niciunde.

la ce bun
atâtea lucruri
adunate
într-un autoportret
al zilei de ieri?

atenţie,spunea cea-care-ţinteşte

el zâmbeşte trecând într-o imagine veche

Acolo suntem numai mere verzi


bănuită mână de bărbat
întinsă ca un şarpe spre ispite
alese

Într-o poveste cu oglinzi ciobite
Sădeşte-mă.

Niciun comentariu: